S-a luptat pentru drepturile colegilor, dar își va continua studiile la Stanford. Ariana Dudună, o POVESTE despre alegeri dureroase în România educată

Ariana Dudună, fosta președintă a Asociației Elevilor din Constanța, în perioada iunie 2021- septembrie 2023, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, cum arată în 2024, fața educației din România și de ce nu crede într-o schimbare reală în următorii zece ani. Aceasta a mărturisit că România nu are nevoie de salvatori, ci de oameni care să-și facă bine treaba în pătrățica lor. Cât despre o educație „ca afară”, Ariana consideră că este nevoie de o finanțare solidă, pentru a acoperi toate nevoile din sistemul de învățământ. Interlocutoarea Gândul a vorbit și despre decizia grea pe care a luat-o, aceea de a-și continua studiile la Universitatea Stanford din SUA.

Recunoaște că și-ar fi dorit să-și continue studiile în țara în care a luptat pentru drepturile colegilor săi la o educație, cel puțin, onestă, însă nu vede nicio schimbare pentru următorii ani, ceea ce a determinat-o să ia această decizie dureroasă pentru ea.

Ariana Dudună a absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa, fiind singurul elev care a intrat la consultările de la Cotroceni dintre sindicatele profesorilor, aflate în stradă, și președintele României, în timpul grevei generale a cadrelor didactice din mai-iunie 2022.

„În fiecare moment, am folosit toate instrumentele pe care le aveam la dispoziție pentru a lupta pentru colegii mei”

Arianda Dudună a reprezentat cu brio interesele elevilor constănțeni, care au ales-o să se lupte pentru drepturile lor. Vorbind despre acea perioadă, tânăra recunoaște că s-a lovit de multe dezamăgiri venite, atât din administrația centrală, cât și din cea locală.

Mărturisește însă că nu s-a dat niciodată la o parte, luptând cu toate mijloacele avute la dispoziție, ca să apere interesele, meritele și dreptul la o educație corectă pentru colegii săi care au avut încredere în ea. Și nu i-a dezamăgit.

„În mod evident, am văzut-o ca pe o perioadă în care mi-am îndeplinit o datorie care mi-a fost dată în momentul în care elevii constănțeni, membrii Asociației Elevilor din Constanța, m-au votat. A fost vorba de a îndeplini o datorie, de a-mi reprezenta colegii și a le reprezenta interesele. Deci, a lupta pentru drepturile lor, prin toate mijloacele pe care le aveam la dispoziție.

Fie că a fost vorba de acțiune în instanță, de mijloace de protest, de participare la dezbateri și întâlniri etc. În fiecare moment, am folosit toate instrumentele pe care le aveam la dispoziție pentru a lupta pentru colegii mei.

Din această perspectivă, de multe ori m-am confruntat cu multe dezamăgiri, în special, cele venite din administrație, atât centrală, cât și locală. Oricine mă cunoaște, știe deja, m-am confruntat cu adulți care batjocoreau drepturile elevilor, care batjocoreau legea și Constituția României,  care nu respectau niște prevederi legale”, a precizat Ariana.

„Finanțarea reprezintă soluția pentru multe”

Ariana Dudună a mărturisit că finanțarea domeniul educației reprezintă cheia spre o reformă reală și pentru schimbare adevărată în peisajul învățământului din România.

Recunoaște că, în țara noastră, nu vede o schimbare în educație în următorii zece ani, mărturisind că este și motivul pentru care a ales să-și continue studiile în afară.

„Sunt trei cuvinte: Finanțare, finanțare și finanțare! Până când învățământul nu va fi finanțat adecvat, nu vom putea vedea o reformă reală. Asta s-a întâmplat și cu România Educată, unde, pe lângă faptul că, din punctul meu de vedere – acele noi legi ale Educației erau o glumă proastă – ele nici măcar nu s-au aplicat. Ministerul Educației refuză să pună în aplicare propriile legi.

Ei le-au dat și le-au propus – de cele mai multe ori din considerente financiare și din lipsă de voință politică – pentru că nu se dorește stîrnirea unor controverse. În mod evident, reforma nu poate fi făcută altfel. Finanțarea reprezintă soluția pentru multe, pentru a putea forma adecvat profesorii, a putea da salarii mai mari profesorilor, pentru a atrage profesioniști, putem avea școli dotate adecvat, putem face o reformă curriculară, fără să ne mai gândim la normele profesorilor.

Din punctul meu de vedere, nu vom avea o schimbare în educație în următorii zece ani, am spus-o, de asta și plec, pentru că simt că nu pot contribui, din următoarea perspectivă și anume că nu avem oameni politici care să fie asumați pe o politică publică și o direcție a educației. Educația nu este o prioritate pentru mediul politic și asta inclusiv din perspectiva faptului că elevii, beneficiarii direcți ai acestui serviciu, nu pot vota în marea majoritate. O altă perspectivă este aceea că investițiile în educație se văd pe termen lung, nu produc efecte imediate.”

„România are nevoie de oameni care-și fac treaba în pătrățica lor!”

Nu mai este un secret pentru nimeni că din ce în ce mai mulți tineri români aleg să-și continue studiile în altă țară. Ariana susține însă că, paradoxal, pentru ea nu a fost motiv de bucurie totală atunci când a primit decizia de admitere la Universitatea Stanford din SUA.

Cu adevărat, și-ar fi dorit să rămână în România. Nu a găsit însă suficiente motive să facă asta. Însă, recunoaște că nu crede în sacrificiu personal și nici în acest mesianism, promovat din ce în ce mai asiduu în spațiul public, despre care spune că face mai mult rău decât bine.

„Pot să vă spun că a fost o decizie dureroasă pentru mine, pot să vă spun că nu îmi doream să plec și nu era în planurile mele. Când am primit decizia de admitere, prima mea reacție fost să spun «ok, am intrat, eu nu mă duc, vreau să rămân la București, vreau să rămân în România.» Ce pot să vă mai spun este că nu cred în acest sacrificiu personal, pentru a schimba ceva.

Cred că nimeni nu poate pretinde de la alt individ să-și sacrifice viitorul, educația, pentru a schimba ceva. Pe lângă asta, nu cred nici în acest mesianism care este promovat în spațiul public și acest mesianism cu care ajungem uneori și să ne identificăm noi înșine. Că noi trebuie să schimbăm ceva, că noi vom salva țara, că o să vină un român plecat în străinătate și o să ne salveze. Nu, nu avem nevoie!

Din perspectica mea, educația din România nu are nevoie de salvatori, nu are nevoie de mesia, nu are nevoie de eroi. România are nevoie de oameni care-și fac treaba în pătrățica lor! Și eu o să-mi fac treaba la Universitate, studiind, învățând. Cred că, chiar acest mesianism, acest eroism ne-au adus în situația în care suntem, pentru că din punctul în care ajungi să te consideri un erou, un salvator, devii autosuficient, devii arogant, nu mai accepți critica celorlalți”, a mărturisit studenta la Stanford.

„Treaba unui politician este să fie în slujba poporului”

Ariana Dudună a transmis un mesaj pentru elevi, profesori și politicieni.

„Să încerce (n.r. elevii și profesorii ) să facă ceea ce pot, atât cât pot, în ciuda sistemului și nu datorită lui. Pentru politicieni, să-și facă treabă, dacă și-o făceau nu eram în situația asta. Și să înțeleagă că treaba unui politician este să fie în slujba poporului. De exemplu, cuvântul «ministru» provine din latină și în latină însemna «servitorul poporului», asta este etimologia”, a conchis fosta președintă a elevilor din Constanța.

CITIȚI ȘI:

Rezultatele TESTELOR PISA 2022 dau de pământ cu școala românească. Ligia Deca vede partea plină a paharului: „Avem un sistem de educaţie rezilient”

VIDEO EXCLUSIV | Grevă generală în școlile din România. Director: „Educația nu a fost niciodată prioritate națională. Educația nu aduce voturi” 

Sindicatele din învățământ le spun părinților „să țină copiii acasă!” REACȚIA elevilor și părinților după anunțarea grevei. „Nu este de joacă!”

Profesorii scot la tablă politicienii, GREVĂ GENERALĂ după 18 ani. Colegiul la care predă Carmen Iohannis a fost miercuri în grevă de